O ABORDARE DIFERITĂ A TERAPIEI afecțiunilor însoțite de hiperaciditate gastrică AFECȚIUNI LEGATE DE HIPERACIDITATEA GASTRICĂ Hiperaciditatea gastrică este o stare care însoțește gastritele, boala de reflux gastro-esofagian (BRGE), dispepsia ulceroasă și ulcerul. Ulcer Ulcerul duodenal și ulcerul gastric se manifestă prin leziuni deschise la nivelul mucoasei (ulcer peptic). Cele două cauze principale pentru dezvoltarea ulcerelor sunt antiinflamatoarele nonsteroidiene și bacteria Helicobacter pylori. Odată apărut ulcerul, acesta devine o condiție prealabilă pentru creșterea deteriorării mucoasei provocate de aciditatea ridicată și enzima pepsină, conținute în sucul gastric. Iată de ce una dintre abordările terapeutice este reducerea acidității gastrice. Aceasta conduce la reducerea efectului agresiv direct și, de asemenea, la efectul indirect de reducere a acțiunii pepsinei, care este activă într-un mediu foarte acid (pH 1-2). Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) afectează până la 30% din populația țărilor europene și este cauzată de pătrunderea conținutului gastric în esofag. Spre deosebire de mucoasa stomacului, esofagul nu este rezistent la agresivitatea mediului foarte acid caracteristic sucului gastric. Prezența acidului în esofag poate provoca o deteriorare a mucoasei și simptome care duc la înrăutățirea calității vieții pacienților. Cel mai important elemente al barierei antireflux este sfincterul esofagian inferior (SEI), o structură musculară involuntară, care nu permite trecerea conținutului gastric în direcția opusă (reflux), din stomac spre esofag. În cazul refluxului gastro-esofagian produs în mod spontan și neprovocat de înghițirea alimentelor, SEI se relaxează pe o perioadă prelungită. Cele mai multe produse se bazează pe o singură abordare, reducerea acidității gastrice. Aceasta se realizează prin trei modalități diferite: Neutralizarea acidității sucului gastric cu ajutorul compușilor alcalini (astfel acționează antiacizii).Efectul este rapid, însă nu este durabil și nu are un efect de vindecare asupra mucoasei. Reducerea producției de acid clorhidric (HCl), prin blocarea interacțiunii histaminei cu receptori H2 ai celulelor parietale gastrice (astfel acționează blocantele H2, cum ar fi ranitidina, famotidina, cimetidina). Blocarea ireversibilă a sistemului enzimatic adenozintrifosfataza Na/K (H+/K+ ATPase), mai frecvent cunoscut sub numele de „pompa de protoni”, din celulele parietale ale stomacului, reprezintă etapa finală a secreției de acid clorhidric (astfel acționează inhibitorii pompei de protoni, IPP, cum ar fi omeprazolul, pantoprazolul, esomeprazolul, lansoprazolul). Până în prezent, inhibitorii pompei de protoni (IPP) sunt cea mai utilizată terapie în cazul pacienților cu BRGE. Totuși, nu toți pacienții răspund în mod satisfăcător acestui tip de tratament, aproximativ 35% dintre pacienți solicită o intervenție suplimentară pentru controlul simptomelor. Pe lângă lipsa unui efect suficient, administrarea îndelungată de inhibitori ai pompei de protoni poate duce la efecte nedorite din cauza modificării florei bacteriene ca rezultat al acidității modificate la nivelul stomacului. În cazul administrării prelungite a IPP sunt descrise alterări în absorbția vitaminelor și mineralelor; tulburări metabolice ce pot avea efect asupra densității osoase; modificarea farmacocineticii și farmacodinamicii terapiei concomitente la pacienții cu comorbidități; risc de pneumonie, pneumonie dobândită în comunitate sau în mediul spitalicesc; infecții cu Clostridium Difficile; alterarea florei intestinale asociate cu diaree, balonare și reducerea absorbției intestinale; peritonită bacteriană spontană; nefrită interstițială și altele. Care este noua abordare și cum acționează REFALGIN în tratamentul afecțiunilor legate de aciditatea gastrică? În ulcere – construiește un strat protector care protejează mucoasa stomacului. În cazul BRGE–construiește o barieră pentru a bloca pătrunderea conținutului stomacului în esofag. Acidul alginic și alginatul de sodiu sunt produse naturale (polizaharide) obținute din pereții celulari ai algelor brune(Phaeophyceae). Algele sunt unele dintre cele mai vechi forme de viață din lume, datând încă din era pre-cambriană și au rămas neschimbate de atunci. Este important de remarcat faptul că niciuna dintre speciile de alge utilizate pentru producerea de alginat nu se poate cultiva, acestea sunt sălbatice. Proprietatea intrinsecă a alginatului este aceea că în mediul acid al sucului gastric precipită, iar precipitatul se transformă în gel. Gelul aderă la peretele stomacului formând un strat protector suplimentar, care protejează mucoasa gastrică. Carbonat de calciu: ionii de calciu cresc puterea și stabilitatea gelului de alginat. Bicarbonat de sodiu din Refalgin comprimate îndeplinește două funcții: 1) Reacționează cu acidul din stomac pentru a-l neutraliza și pentru a crește pH-ul mediului. Din această reacție de neutralizare se formează dioxid de carbon, care este capturat de gelul de alginat precipitat și, în acest mod, gelul se transformă în spumă. 2) Ca urmare a faptului că este mai ușoară decât conținutul gastric, spuma se ridică la suprafață, formând o barieră pH-neutră. Studiile au arătat că bariera de alginat servește ca o barieră fizică împotriva refluxului. Simeticona formează un strat subțire pe mucoasa gastrică prin formarea unui film protector suplimentar care izolează mucoasa de contactul cu „factorii agresivi”, cum ar fi acidul gastric, anumite tipuri de alimente sau medicamente. În plus, aceasta reduce tensiunea superficială a bulelor de gaz, determinându-le să se combine în stomac în bule mai mari, apoi eliminând gazul reținut în tractul gastro-intestinal. Impactul alimentelor asupra efectului Refalgin: Pentru a se obține un efect optim, este important momentul în care se administrează Refalgin. Acest lucru se datorează faptului că formarea barierei antireflux din alginat poate fi afectată de alimente. Iată de ce se recomandă ca Refalgin să se administreze la 30 de minute după masă, fapt important având în vedere faptul că simptomele de reflux apar la pacienți într-un interval de 30-90 de minute după masă. ȘASE MOTIVE pentru administrarea REFALGIN comprimate în cazul afecțiunilor legate de acidul gastric 1. Acțiune rapidă – debutul controlului simptomelor până la 3 minute după administrare 2. Acțiune prelungită– controlul simptomelor la mai mult de 4 ore 3. Efect puternic – comparabil cu IPP 4. Efect mecanic – nu este absorbit în organism și creează o barieră mecanică între esofag și stomac 5. Poate fi administrat pe termen lung ca terapie profilactică în asocierea tratamentului cu AINS 6. Terapie recomandată de Organizația Mondială de Gastroenterologie

Mod de utilizare

La adulți: 1-2 tablete la 30 de minute după masă, cu puțină apă.

Ingrediente

Acid alginic (365 mg) Alginat de sodiu (300 mg) Bicarbonat de sodiu (150 mg) Carbonat de Calciu (150 mg) Simeticonă (30 mg)

Precautii/Restrictii

Interacțiunea cu alte produse: Unele componente ale REFALGIN comprimate pot influența absorbția altor produse sau medicamente orale. Se recomandă ca Refalgin să fie administrat cu 2 ore înainte sau 2 ore după administrarea orală a altor produse! Toleranță REFALGIN comprimate este bine tolerat deoarece mecanismul de acțiune este mecanic și nu depinde de absorbția sistemică.