Din ce in ce mai multe persoane sunt diagnosticate la ora actuala cu intoleranta la gluten, numita si boala celiaca. Se estimeaza ca aceasta afecteaza 1 persoana din 200 (aproximativ 1%, cu minime de 0,5% si maxime de 1,26% din populatia Americii de Nord si a Europei) si poate debuta la orice varsta, incepand cu perioada copilariei. Se considera totusi ca afectiunea ramane subdiagnosticata si ca multe cazuri fara simptomatologie concreta «scapa» din statistici.
Boala celiaca este o patologie autoimuna cu predispozitie genetica, declansata de gluten (proteina din din grau, secara, orz si, uneori, ovaz), caracterizata prin aparitia unui raspuns autoimun care produce leziuni ale mucoasei intestinale. Fractiunea proteica, responsabila de aparitia raspunsului autoimun este in special gliadina si in momentul in care o persoana consuma produse ce o contin, sistemul imunitar al gazdei se autoactiveaza si sintetizeaza anticorpi antigliadina, pe care ii secreta la invel intestinal determinand aparitia unei reactii inflamatorii. Leziunile produse la nivelul mucoasei intestinale duc la fenomene de malabsorbtie a substantelor nutritive, cu urmari destul de severe (anemie, crampe musculare, dureri osoase), care impun corectie imediata prin regim igieno-dietetic. Cu toate acestea, comparativ cu alte maladiile autoimune cum ar fi diabetul zaharat de tip 1, sau scleroza multipla, pacientii cu boala celiaca sunt suficient de norocosi spre a sti ce a determinat organismul lor sa reactioneze impotriva lui insusi: glutenul.
Glutenul este o proteina care se regaseste in principalele alimente: grau, secara, spelta, kamut si in multe produse derivate din alimentatia noastra cotidiana. In cazul persoanelor cu intoleranta la gluten acesta stimuleaza sistemul lor imun intr-un mod anormal ceea ce conduce la distrugerea mucoasei intestinale si implicit la malabsorbtia vitaminelor si mineralelor din alimente.
Glutenul este responsabil de elasticitatea aluaturilor si a derivatelor fainoase si face ca acestea sa creasca; altfel spus, calitatea unui aliment este data de continutul in gluten. In plus, el este folosit cel mai adesea ca liant si, totodata, ingredient ascuns, mascat, in multe din produsele de baza cum ar fi conservele de carne, iaurturi 0%, peste pane, anumite sosuri din soia sau pasta de tomate.
Boala celiaca nu trebuie confundata cu alergia la grau sau gluten, care este o boala mult mai rara, cu simptomatologie si mecanisme imunitare diferite. Boala celiaca este o intoleranta permanenta la gluten, o boala cronica, care pana in momentul de fata nu are tratament. Daca ar fi sa o punem, pe o scara a intolerantei la gluten, boala celiaca s-ar situa in varf, fiind o intoleranta permanenta in care pacientii nu pot tolera nici macar cantitati mici de gluten, cum ar fi o felie de paine. Deoarece exista si o sensibilitate non-celiaca, fiind o forma mai blanda, in care distrugerile nu apar la nivelul intestinului subtire, ei bine pe aceasta scara, patologia, s-ar situa undeva la mijloc. Aceste persoane nu vor tolera glutenul, vor experimenta aceleasi simptome ca persoanele cu boala celiaca, insa fara raspunsul imun specific si fara ca ea sa fie insotita de enteropatie si cresterea permeabilitatii mucoasei intestinale. Si in cazul acestor persoane, simptomele vor disparea, daca vor adopta o dieta fara gluten. Si, desigur, la baza scarii se situeaza acele persoane care pot consuma toate tipurile de paine, paste, cereale, fara ca sanatatea lor sa fie afectata.
Simptomele caracteristice bolii celiace apar secundar leziunilor intestinale cauzate de ingestia glutenului. Cu toate acestea, ele sunt destul de nespecifice si variaza de la o persoana la alta. In medie, boala se asociaza cu aproximativ 300 de simptome si orice parte a corpului poate fi afectata.
Simptomele bolii celiace cu caracter intermitent (simptome ce apar si dispar la un anumit interval de timp) sunt :
Toate aceste simptome nespecifice, care pot aparea si in alte afectiuni, intarzie deseori diagnosticul bolii celiace. In plus, se estimeaza ca aproximativ 83% din pacientii cu boala celiaca, raman nediagnosticati sau sunt gresit diagnosticati.
Din pacate, la ora actuala, nu exista niciun medicament care sa usureze sau sa vindece simptomatologia din boala celiaca, astfel ca singura solutie ramane adoptarea unei diete care sa excluda definitiv agentul incriminator si anume glutenul. Trecerea la o dieta fara gluten este o schimbare majora a stilului de viata si este nevoie de ceva timp pana la acomodarea totala. Nu va temeti, fiindca exista foarte multe produse fara gluten, iar gama este destul de variata. Alimentele din lista de mai jos nu au gluten si in plus sunt foarte sanatoase, cu multe proprietati nutritive si beneficii pentru organism.
Alimente interzise in dieta fara gluten:
Pacientii trebuie sa faca o atentie sporita in cazul alimentelor care contin gluten « ascuns » (aditivi alimentari, alimente procesate cu amidon, vitamine si minerale care utilizeaza glutenul drept liant).
Este bine sa cititi intotdeauna etichetele produselor pe care intentionati sa le cumparati. Alimentele care contin eticheta cu mentiunea « fara gluten », corespund normelor impuse de Institutul National de Sanatate Publica si pot fi consumate fara risc. Conditia este ca produsul sa contina mai putin de a 20-a parte dintr-un million cantitate de gluten. Daca produsul este etichetat cu mentiunea « fara grau » poate contine gluten. La fel si in cazul produselor pe eticheta carora apare mentiunea «poate contine urme de».
Se recomanda pastrarea unui jurnal, in primele luni de dieta, pentru a putea stabili mai usor care sunt alimentele permise, respectiv cele interzise si deasemenea notarea legaturii intre tipul de aliment consumat si simptomele aparute. Tineti cont ca si cantitatile foarte mici de gluten pot periclita starea intestinului subtire, cu aparitia simptomelor dureroase.
Bine de stiut: in reteaua farmaciilor Elmafarm avem spatii destinate alimentatiei sanatoase, unde puteti gasi o gama larga de produse fara gluten.