La nivel global se observă o creștere a prevalenței bolilor alergice și a astmului. Copiii și adulții tineri sunt cei mai afectați și prezintă simptome mai severe. Peste 25% din populația Europei suferă de rinită alergică, 20% de astm bronșic și 15% de alergii la nivelul pielii. Deși severitatea simptomelor afectează activitatea zilnică și scade calitatea vieții pacienților, un studiu a arătat că doar 18% dintre pacienți au fost la medic în ultimii doi ani.
Când vorbim despre o predispoziție ereditară spre dezvoltarea unor reacții de hipersensibilitate (ex: febra fânului, astm, urticarie cronică) ca urmare a expunerii la anumiți alergen, vorbim despre atopie. De asemenea, există o deosebire clară între reacțiile alergice și bolile autoimune. Dacă în cazul reacțiilor alergice răspunsul imun exagerat față de alergeni este considerat a fi normal, în bolile autoimune corpul sintetizează anticorpi față de propriile țesuturi (sistemele de apărare luptă împotriva propriului organism).
Se estimează că cele mai comune afecțiuni alergice, sunt:
Rinită alergică
Afectează la nivel global 1,4 miliarde de oameni, cifrele fiind în creștere. Alergenii declanșează un proces inflamator responsabil de simptome precum: strănut, senzație de mâncărime a nasului, rinoree și/sau congestie nazală.
Din punct de vedere al etiologiei (cauzei), rinita alergică poate fi clasificată astfel:
Pot fi de folos : https://www.elmafarm.ro/suplimente-alimentare/alergii
Din punct de vedere al severității, rinita alergică poate fi clasificată ca:
Tratamentul conține două mari direcții: măsuri de evitare a alergenilor şi tratament farmacologic. Identificarea alergenilor de mediu sau iritanţi este foarte importantă, putând reduce severitatea rinitei alergice şi necesarul de medicamente. Polenul, acarienii de praf, proteinele insectelor şi ciupercile sunt cele mai marcante declanşatoare alergice. Pentru reducerea expunerii la acarienii de praf se recomandă: îndepărtarea covoarelor şi a jucăriilor moi, folosirea pentru pat şi perne a huselor impermeabile la acarieni, aspirarea săptămânală a patului, spălarea lenjeriilor de pat la 60ºC. Tratamentul farmacologic se instituie în funcţie de vârsta pacientului, severitatea simptomatologiei, caracterul sezonier, calea de administrare preferată, reacţiile adverse ale medicamentelor, comorbidităţi, cost şi debutul afecțiunii.
Conjunctivita alergică reprezintă un răspuns inflamator al conjunctivei la alergeni ca polen, animale sau alţi antigeni de mediu şi afectează până la 40% din populaţie. Semnele şi simptomele sunt: înroşire, edem și senzaţie de mâncărime a conjunctivei.
Keratoconjunctivita vernală este o inflamaţie alergică cronică a suprafeţei oculare şi apare cu preponderenţă la populația din zonele cu climă caldă sau în timpul lunilor călduroase. Simptomele acestei afecţiuni sunt: prurit ocular, roşeaţă, edem şi secreții. Pruritul poate fi destul de sever, uneori incapacitant. Pacienţii suferă adesea de fotofobie (sensibilitate exagerată a ochiului la lumină), uneori severă. Semnul distinctiv îl reprezintă papilele gigante cu aspect neregulat.
Keratoconjunctivita atopică este o inflamaţie a ochiului și pleoapei. Simptomele keratoconjunctivitei atopice sunt: prurit, lăcrimare, senzaţie de arsură, durere, înroşire şi vedere înceţoşată.
Dermatita de contact
Este o inflamaţie a pielii care apare în urma expunerii la factori externi. Poate fi de natură iritantă sau alergică.
Termenul de boli induse medicamentos sună paradoxal, deoarece scopul medicamentelor este să trateze diferite patologii, să amelioreze simptomatologia. Acest termen se referă la un efect nedorit al unui medicament ale cărui simptome determină pacientul să solicite asistență medicală și/sau spitalizare.
Reacțiile de hipersensibilitate la medicamente
Presupun că medicamentul sau metaboliții activi se comportă ca antigeni, declanșând un răspuns imun. Această reacție poate afecta o varietate de țesuturi și celule, cauzând un eveniment advers localizat sau generalizat.
Reacțiile pseudoalergice:
Presupun că medicamentul sau metaboliții activi stimulează în mod direct eliberarea sau activarea mediatorilor inflamației. Manifestările reacțiilor pseudoalergice sunt variate, de la erupții localizate, până la bronhospasm, angioedem și hipotensiune. Cea mai frecventă formă de manifestare a bolilor induse de medicamente sunt erupțiile cutanate.
Se estimează că 25% dintre evenimentele adverse ale medicamentelor sunt date de reacțiile de hipersensibilitate și cele pseudoalergice. Prevalența pe parcursul vieții a reacțiilor anafilactice este de 0,05-2%. Cazurile cele mai grave sunt raportate la peniciline și agenți de radiocontrast.
Reacțiile adverse cutanate
Au un spectru larg, de la erupții eritematoase, până la reacții adverse cutanate severe). Majoritatea medicamentelor pot provoca iritație (rash), cel mai adesea fiind incriminați agenții antimicrobieni și antiinflamatoarele nesteroidiene.
Dacă ați experimentat reacții alergice la medicamente e bine să rețineți numele medicamentului incriminat și terminologia utilizată pentru descrierea simptomelor. De asemenea, e important să fiți atent când vi se prescrie un medicament nou, iar dacă suspectați apariția unei reacții adverse să o raportați. Raportarea reacțiilor adverse se poate face către medic, farmacist sau Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale. Pe site-ul https://www.anm.ro/ puteți completa online un formular de raportare a unei reacții adverse.
Dermatita de contact iritantă apare ca urmare a afectării stratului superficial al epidermei de către substanțe chimice sau agenți fizici, fără o sensibilizare anterioară. Dermatita de contact alergică este o reacție de hipersensibilitate la anumiți alergeni și apare doar la persoane susceptibile care au suferit o sensibilizare anterioară. Perioada de sensibilizare durează 10-14 zile, contactul ulterior cu alergenul ducând la apariția dermatitei de contact. Simptomatologia variază în funcție de tipul de alergen, durata contactului și susceptibilitatea pacienților. Principalele simptome sunt: prurit, înroșire, modificări cutanate, senzație de arsură, apariția veziculelor și durere pentru dermatita acută, în timp ce în cazul dermatitei cronice pot apărea lichenificări, crăpături și fisuri ale tegumentului. Dermatita de contact alergică poate fi declanșată de: iederă otrăvitoare, stejar otrăvitor, mango, unele produse cosmetice (ex: lac de unghii, vopsea de păr), unele medicamente cu administrare topică (pe piele) sau orală (ex: neomicină, corticosteroizi)